Finlanda își începe marți dezbaterea finală în parlament cu privire la apartenența la NATO, fără a aștepta aprobarea Turciei și Ungariei.
Helsinki nu așteaptă nici Suedia vecină, care este și ea candidată de anul trecut, dar se confruntă în prezent cu un veto al Turciei.
Guvernul premierului în exercițiu Sanna Marin vrea să evite orice potențial vid politic, urmând ca alegerile să aibă loc pe 2 aprilie.
„Am fi sperat să devenim deja membri ai NATO. Finlanda și Suedia îndeplinesc toate criteriile, așa cum s-a menționat, și încă așteptăm. Și, bineînțeles, acest lucru stresează politica de deschidere a NATO; are de-a face și cu Credibilitatea NATO”, a spus Marin.
Cei 200 de membri ai parlamentului finlandez, Eduskunta, urmează să înceapă dezbaterea proiectului de lege de aderare la NATO marți, iar votul este așteptat miercuri.
Rezultatul nu este pus la îndoială: într-un vot preliminar din mai anul trecut, a existat un sprijin aproape unanim, inclusiv din partea partidelor care anterior s-au opus aderării la alianța militară. Doar o mână de parlamentari de extremă stângă și de extremă dreapta sunt așteptați să voteze împotrivă.
Dezbaterea coincide cu o vizită în Finlanda a secretarului general al NATO pentru întâlniri cu lideri politici cheie.
„A sosit timpul” ca Ankara și Budapesta să ratifice candidaturile de aderare ale celor două țări nordice, a spus Jens Stoltenberg. „Atât Finlanda, cât și Suedia au îndeplinit ceea ce au promis” Turciei, a adăugat el.
Finlanda și Suedia au decis să întoarcă pagina politicii lor de decenii de nealiniere militară după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, solicitând aderarea la NATO în mai 2022.
Douăzeci și opt din cei 30 de membri ai alianței, inclusiv Statele Unite, au ratificat deja intrarea celor două țări nordice.
Guvernul ungar, cunoscut pentru poziția sa mai ambiguă cu privire la Moscova, și-a semnalat aprobarea de principiu.
Dar, după o întâlnire între miniștrii de externe ungar și suedez, un purtător de cuvânt al guvernului de la Budapesta a citat „preocupările parlamentarilor cu privire la ratificarea aderării la NATO și minciuni nefondate cu privire la starea democrației în Ungaria”.
Opoziția Turciei față de aderarea Suediei la NATO s-a concentrat pe militanții kurzi care trăiesc în țara nordică. Dificultățile Stockholmului cu Ankara, care au culminat cu o serie de incidente diplomatice în ianuarie, au împins Finlanda să-și revizuiască dorința inițială de a se alătura simultan cu Suedia.
Jens Stoltenberg a recunoscut că cel mai important lucru nu a fost ca țările să se alăture NATO împreună, ci ca acestea să se adere cât mai curând posibil.
Turcia a confirmat luni că ar putea separa ratificarea Finlandei de cea a Suediei.
Ungaria nu a menționat până acum niciun obstacol în calea aprobării ofertei, dar rămâne incert.
Majoritatea finlandezi (53%) doresc să se alăture NATO fără să aștepte Suedia, potrivit unui sondaj publicat la începutul lunii februarie.
Țara, forțată la neutralitate de Moscova după războiul cu Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, împarte cea mai lungă graniță europeană (1.340 km) cu Rusia, în spatele Ucrainei.