Nikos Christodoulides a fost ales președinte al Ciprului în al doilea și ultimul tur de scrutin de duminică.
Fostul ministru de externe cipriot a obținut un sprijin de 51,9% într-un scrutin care a fost mult mai strâns decât se aștepta inițial, potrivit rezultatelor anunțate de postul de stat din Cipru. El a candidat împotriva diplomatului de carieră Andreas Mavroyiannis, care a obținut 48,1% din voturi. Ceremonia de inaugurare va avea loc duminică seara mai târziu.
Christodoulides, în vârstă de 49 de ani, provine din partidul de conducere de dreapta Raliul Democrat (DISY), dar candidează ca independent, cu sprijinul partidelor de centru și de centru-dreapta. Mavroyiannis, în vârstă de 66 de ani, fost negociator șef în negocierile de pace cu ciprioții turci și fost reprezentant permanent al Ciprului la Națiunile Unite, candida și ca independent, cu sprijinul partidului AKEL, cu rădăcini comuniste.
Președintele nou ales va avea provocări dificile pe parcursul mandatului său de cinci ani: conducerea țării printr-o geopolitică în evoluție; abordarea problemelor financiare tot mai mari și a creșterii migrației; îmbunătățirea unei imagini naționale pătată de scandaluri de corupție; și găsirea unei modalități de a ieși din impas în discuțiile de reunificare privind Ciprul divizat etnic. Christodoulides este considerat un dură în ceea ce privește problema reunificării Ciprului.
„Reunificarea țării noastre este o prioritate de vârf pentru mine”, a spus el în primele comentarii după ce a fost ales.
Christodoulides a condus în mod consecvent toate sondajele de opinie în timpul campaniei electorale, poziționându-se ca un candidat care poate să unească afilierile de partid și să unească electoratul divizat.
El îi urmează președintelui conservator în exercițiu Nicos Anastasiades, care a fost la cârma insulei mediteraneene timp de un deceniu și, prin lege, nu a putut solicita un al treilea mandat. Christodoulides a fost unul dintre cei mai apropiați asociați ai lui Anastasiades, fiind consilier diplomatic, purtător de cuvânt al guvernului și apoi ministru de externe.
Când și-a anunțat candidatura, Christodoulides a spart rândurile cu propriul său partid DISY și liderul acestuia, Averof Neofytou, împărțind astfel votul conservator. Este pentru prima dată în istoria sa când DISY nu ajunge la turul de scrutin.
Partidul fragmentat și-a cerut membrilor să voteze în funcție de conștiința lor, unii membri ai săi numindu-l pe Christodoulides un trădător, în timp ce alții păreau deosebit de precauți cu privire la posibilitatea ca candidatul AKEL să fie ales.
„A doua zi după alegeri, cei care m-au susținut și cei care nu m-au susținut vor fi abordați pentru a putea lucra colectiv”, a spus Christodoulides săptămâna trecută. „Unitatea DISY nu va fi afectată; nu se pune problema de scindare.”
„Nu trebuie să fii în guvern pentru a te comporta responsabil pentru țara ta”, a spus Neofytou duminică seara. „Noul președinte ar trebui să se bazeze pe sprijinul DISY”.
Ciprul a fost împărțit într-un nord cipriot turc și un sud cipriot grec de la invazia Turciei din 1974, care a venit ca răspuns la o lovitură de stat susținută de Grecia. Ankara nu recunoaște Republica Cipru, un stat membru al UE care este altfel recunoscut la nivel internațional ca singura autoritate suverană asupra întregii insule. Mai multe încercări de a găsi o soluție de compromis de-a lungul anilor au eșuat, ultima în 2017.
Nordul Turciei și-a întărit poziția de la alegerea liderului Ersin Tătar în 2020, o linie dură insistând asupra unei soluții cu două state, chiar dacă Națiunile Unite continuă să susțină o federație bi-comunală.