Propunerea guvernului francez de a utiliza supravegherea video asistată de inteligență artificială în timpul Jocurilor Olimpice din 2024 de la Paris a stârnit o dezbatere aprinsă în Franța.
Senatul a votat la sfârșitul lunii ianuarie cu o majoritate covârșitoare în favoarea unui proiect de lege care să permită utilizarea acestuia în timpul evenimentului, susținătorii susținând că tehnologia ar ajuta la prevenirea zdrobirii mulțimilor sau a atacurilor teroriste.
Aceste temeri nu sunt surprinzătoare având în vedere haosul din finala Ligii Campionilor de anul trecut dintre Liverpool și Real Madrid de pe Stade de France, unde poliția a folosit gaze lacrimogene și unii fani s-au plâns de comportament antisocial și de jaf în jurul stadionului.
Umbra atacurilor teroriste coordonate din noiembrie 2015 de la Paris joacă, fără îndoială, un rol și în decizia guvernului, evenimentul ar putea atrage 13 milioane de spectatori.
Cu toate acestea, oponenții proiectului de lege, precum grupările pentru drepturile omului, se tem că acesta va reprezenta un pericol pentru libertățile civile, transformând țara într-un stat polițienesc.
Cum ar funcționa legea?
Legislația include planuri de utilizare a inteligenței artificiale pentru a detecta, pentru prima dată în Franța, limbajul corporal suspect sau mișcări ale mulțimii prin camere CCTV și drone, informații care ar fi trimise direct poliției.
Indicatorii de comportament suspect ar putea include indivizi care sunt statici, merg pe drumul greșit sau poartă o anumită formă de acoperire.
Tehnologia ar putea fi folosită și în jurul stadioanelor, pe străzi și în transportul public.
Un alt punct de controversă este că proiectul de lege prevede că camerele pot fi folosite până în iunie 2025 în timpul evenimentelor sportive, festive sau culturale, ca parte a unui pilot experimental.
Proiectul de lege mai are de depășit câteva obstacole înainte de a fi implementat în timpul Jocurilor Olimpice; în martie ar trebui să fie examinată de Adunarea Națională, înainte ca o comisie independentă (CNIL) să revizuiască legislația.
Ministrul francez al Sportului, Jocurilor Olimpice și Paralimpice, a scris pe Twitter: „Adoptarea la primă lectură de către @Senat a #PJLJOP. Mulțumim senatorilor pentru contribuția lor la acest text, care va promova cea mai bună organizare posibilă a #PJLJOP. Jocuri Paris 2024. Examenul va continua la @AssembleeNat cu aceeași dorință de echilibru a @gouvernementFR.”
Această tehnologie este deja utilizată?
Unele orașe franceze folosesc deja o formă similară de inteligență artificială pentru a impune legea, cum ar fi în Massy, o comună din suburbiile sudice ale Parisului.
Régis Lebeaupin, Manager de protecție video la Poliția Municipală Massy, a explicat cum sunt utilizați algoritmii pentru a ajuta poliția să detecteze infracțiunile rutiere.
El a spus: „Când un vehicul parchează într-un spațiu interzis, analiza video ne trimite un semnal care ne economisește timp. Imaginea vine direct la noi”.
În prezent, această tehnologie este foarte reglementată; în Franța, recunoașterea facială este interzisă și ar trebui să rămână așa atunci când noua lege este adoptată.
Lebeaupin a adăugat: „Cadrul legal francez interzice încrucișarea datelor. Bineînțeles că filmez chipuri, totuși, legea îmi interzice să leg această față de o identitate”.
O amenințare la adresa libertăților civile?
Pe 13 februarie, grupul francez pentru drepturile digitale, La Quadrature du Net, a lansat o campanie împotriva utilizării supravegherii video algoritmice.
Noémie Levain, avocat din cadrul grupului, a declarat: „Olimpiadiile sunt un pretext. Știm că nu se va opri în 2025. De îndată ce există un experiment, acesta se perpetuează. Este important să vedem mișcarea pe care o face Franța. luând cu această lege, să dorim să acordăm mai multă importanță dezvoltării pieței de supraveghere video decât libertăților publice.
Levain a susținut că, în timp ce la Bruxelles se dezbate reglementarea unor astfel de măsuri, în Franța guvernului „nu-i pasă” de libertățile civile.
„În două luni a trecut o lege care merge pe calea opusă. Este prima țară europeană care a adoptat o astfel de lege”, a adăugat ea.
Un alt domeniu de îngrijorare pentru grupurile de libertate civilă este păstrarea datelor, care până acum a fost stabilită la cinci ani, o perioadă de timp care s-ar întinde cu mult dincolo de Jocurile Olimpice.