„Răspunsul umanitar lent” la Siria controlată de rebeli după cutremur este „mortal”: HWR

Human Rights Watch (HWR) a declarat miercuri că „răspunsul umanitar lent” la nord-vestul Siriei deținut de opoziție după cutremur evidențiază „inadecvarea” încercărilor ONU de a muta ajutorul peste granița cu Turcia, adăugând că întârzierile sunt „de moarte”.

Autorizarea guvernului sirian a încă două puncte de trecere a frontierei în nord-vestul Siriei pentru doar trei luni „este prea puțin, prea târziu”, a declarat Adam Coogle, director adjunct al HRW pentru Orientul Mijlociu.

El a adăugat că „registrul guvernului sirian de obstrucţionare a ajutorului, combinat cu eşecul mecanismului transfrontalier autorizat de Consiliul de Securitate de a răspunde nevoilor urgente ale sirienilor din nord-vestul asediat, demonstrează că sunt necesare sisteme alternative de ajutor”.

În zilele de după cutremure, secretarul general al ONU António Guterres și șeful umanitar al ONU, Martin Griffiths, au cerut mai mult acces transfrontalier la persoanele aflate în nevoie.

Griffiths a recunoscut pe 12 februarie, la șase zile după primul cutremur, că ONU „a eșuat” oamenii din nord-vestul Siriei.

Marți, un convoi ONU a intrat în zonele deținute de opoziție din nord-vestul Siriei prin punctul de trecere a frontierei Bab al-Salam, un punct de trecere de la granița cu Turcia pe care organizația l-a putut folosi din nou după câțiva ani fără acces.

Zonele de opoziție din provinciile Idlib și Alep din nordul Siriei, cele mai puternic afectate de cutremure, nu au primit primul ajutor umanitar ONU decât la patru zile după dezastru, ceea ce a stârnit un val de critici la adresa organizației.

Chiar înainte de cutremure, sirienii se confruntau cu una dintre cele mai grave crize economice și umanitare de la începutul războiului civil în 2011, luptându-se cu o criză de combustibil, un focar de holeră și o insecuritate alimentară în creștere.

Cea mai mare parte a populației de aproximativ patru milioane a nord-vestului Siriei era dependentă de ajutorul umanitar înainte de dezastrul natural.

„Civilii din aceste zone sunt efectiv prinși, nu au resursele necesare pentru a se reloca, nu pot trece în Turcia și se tem de persecuție dacă încearcă să se mute în zone controlate de guvern”, a spus HRW.